🎓 AcademiaMedicala.ro – Referate Medicale, Planuri de Îngrijire și Teste Grilă

REFERAT – PERICARDITA

Referat complet despre pericardită. Descoperă cauzele, simptomele, diagnosticul, tratamentul, complicațiile și metodele de prevenție.

REFERAT – Download PDF

Cuprins

Introducere
Anatomia și fiziologia inimii
Definiția pericarditei
Clasificarea pericarditei
Cauze și factori de risc
Mecanismul de apariție
Manifestări clinice
Diagnostic
Complicații
Tratament
Rolul asistentului medical
Prevenție
Concluzii
Bibliografie

1. Introducere

Pericardita este o afecțiune caracterizată prin inflamația pericardului, membrana care învelește și protejează inima. Această boală poate apărea la persoane de toate vârstele și poate avea cauze diverse, de la infecții virale până la boli autoimune sau complicații ale altor afecțiuni cardiace.

Pericardul are un rol important în protejarea inimii și în menținerea poziției acesteia în cavitatea toracică. Atunci când se inflamează, apar simptome precum durerea toracică și dificultățile de respirație.

În majoritatea cazurilor, pericardita poate fi tratată cu succes dacă este diagnosticată la timp. Totuși, în unele situații poate produce complicații care necesită supraveghere medicală atentă.

2. Anatomia și fiziologia inimii

Inima este organul principal al aparatului cardiovascular și are rolul de a pompa sângele către toate organele corpului.

Ea este alcătuită din patru camere:

atriul drept;
atriul stâng;
ventriculul drept;
ventriculul stâng.

Inima este învelită de o membrană protectoare numită pericard.

Pericardul este format din două foițe:

foița externă;
foița internă.

Între cele două foițe există o cantitate mică de lichid care permite inimii să se miște ușor în timpul contracțiilor.

Rolurile pericardului sunt:

protejarea inimii;
menținerea poziției inimii;
reducerea frecării în timpul bătăilor cardiace;
prevenirea infecțiilor.

3. Definiția pericarditei

Pericardita reprezintă inflamația pericardului.

Inflamația poate determina apariția durerii toracice și acumularea unei cantități mai mari de lichid între foițele pericardului.

Boala poate apărea brusc sau poate evolua lent pe parcursul mai multor săptămâni sau luni.

În funcție de cauză și de severitate, evoluția poate fi ușoară sau poate necesita tratament complex.

4. Clasificarea pericarditei

Pericardita acută

Apare brusc și durează mai puțin de șase săptămâni.

Este cea mai frecventă formă.

Pericardita subacută

Are o evoluție mai lentă și poate dura câteva luni.

Pericardita cronică

Persistă mai mult de trei luni.

Pericardita recurentă

Reapare după o perioadă de vindecare.

Pericardita constrictivă

Este o formă severă în care pericardul devine rigid și împiedică funcționarea normală a inimii.

5. Cauze și factori de risc

Cauze infecțioase

Cele mai frecvente sunt:

infecțiile virale;
infecțiile bacteriene;
infecțiile fungice;
tuberculoza.

Cauze neinfecțioase

boli autoimune;
infarct miocardic;
insuficiență renală;
traumatisme toracice;
intervenții chirurgicale cardiace;
anumite medicamente.

Factori de risc

sistem imunitar slăbit;
infecții netratate;
boli cardiovasculare;
boli autoimune;
vârsta adultă;
antecedente de pericardită.

6. Mecanismul de apariție

Pericardita apare atunci când pericardul este afectat de un proces inflamator.

Inflamația determină îngroșarea și iritarea foițelor pericardice.

În timpul mișcărilor inimii, aceste foițe se freacă una de cealaltă și provoacă durere.

Uneori se acumulează lichid în exces între foițele pericardului.

Dacă această acumulare devine importantă, poate afecta capacitatea inimii de a pompa sângele.

7. Manifestări clinice

Simptomele diferă în funcție de severitatea bolii.

Durerea toracică

Este principalul simptom.

Durerea este:

ascuțită;
intensă;
localizată în partea stângă a toracelui.

Se poate accentua la:

inspirație profundă;
tuse;
poziția culcat.

Se poate ameliora atunci când pacientul stă aplecat în față.

Febra

Poate apărea în formele infecțioase.

Dispneea

Pacientul poate prezenta dificultăți de respirație.

Oboseala

Este frecvent întâlnită.

Palpitațiile

Pot apărea la unele persoane.

Tusea

Poate însoți episoadele inflamatorii.

8. Diagnostic

Diagnosticul se stabilește prin evaluarea simptomelor și efectuarea investigațiilor medicale.

Anamneza

Medicul discută cu pacientul despre simptome și antecedente.

Examenul clinic

Poate evidenția zgomote specifice produse de frecarea foițelor pericardice.

Electrocardiograma (EKG)

Poate prezenta modificări caracteristice.

Ecocardiografia

Este una dintre cele mai importante investigații.

Poate evidenția prezența lichidului pericardic.

Radiografia toracică

Ajută la evaluarea dimensiunii inimii.

Analizele de sânge

Pot evidenția semne de inflamație sau infecție.

9. Complicații

În lipsa tratamentului, pericardita poate determina complicații importante.

Revărsat pericardic

Reprezintă acumularea excesivă de lichid în jurul inimii.

Tamponada cardiacă

Este o urgență medicală.

Lichidul acumulat comprimă inima și împiedică funcționarea normală.

Pericardita constrictivă

Pericardul devine rigid și limitează umplerea inimii cu sânge.

Insuficiența cardiacă

Poate apărea în formele severe și netratate.

10. Tratament

Tratamentul depinde de cauza și severitatea bolii.

Repausul

Pacientul trebuie să evite efortul fizic până la vindecare.

Tratamentul medicamentos

Poate include:

antiinflamatoare;
analgezice;
antibiotice (dacă există infecție bacteriană);
alte medicamente recomandate de medic.

Tratamentul complicațiilor

În cazul acumulării importante de lichid poate fi necesară pericardiocenteza.

Aceasta este procedura prin care lichidul este evacuat din jurul inimii.

Tratamentul chirurgical

În formele severe poate fi necesară îndepărtarea unei porțiuni din pericard.

11. Rolul asistentului medical

Asistentul medical are un rol esențial în îngrijirea pacientului cu pericardită.

Acesta trebuie să:

monitorizeze tensiunea arterială;
monitorizeze pulsul;
observe dificultățile de respirație;
administreze tratamentul prescris;
urmărească apariția complicațiilor;
ofere sprijin și educație sanitară.

Monitorizarea atentă poate contribui la depistarea precoce a agravării stării pacientului.

12. Prevenție

Nu toate cazurile de pericardită pot fi prevenite, însă anumite măsuri reduc riscul de apariție.

Se recomandă:

tratarea corectă a infecțiilor;
prezentarea la medic în cazul durerilor toracice;
respectarea tratamentului bolilor cronice;
controale medicale regulate;
menținerea unui stil de viață sănătos.

13. Concluzii

Pericardita este o afecțiune caracterizată prin inflamația pericardului, membrana care învelește inima. Boala poate avea cauze infecțioase sau neinfecțioase și se manifestă în principal prin durere toracică și dificultăți de respirație.

Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt importante pentru prevenirea complicațiilor precum revărsatul pericardic sau tamponada cardiacă. Respectarea recomandărilor medicale și monitorizarea atentă contribuie la recuperarea pacientului și la menținerea sănătății cardiovasculare.

14. Bibliografie

Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
Societatea Europeană de Cardiologie.
Manual de Medicină Internă.
Tratat de Cardiologie.
Harrison's Principles of Internal Medicine.
Manual de Nursing General.
Ghidurile Europene privind Bolile Pericardului.
Manual pentru Asistenți Medicali Generaliști.
Materiale educaționale ale Ministerului Sănătății.
Surse medicale academice și universitare.

Page updated

Google Sites

Report abuse