Caz Clinic Astm Bronșic – Pneumologie pentru AMG și Studenți la Medicină
Caz Clinic Astm Bronșic – Pneumologie pentru AMG și Studenți la Medicină
Caz clinic complet despre astm bronșic: simptome, spirometrie, diagnostic, tratament, intervenții de nursing, complicații și recomandări pentru pacientul astmatic.
Nume: A.R. (inițiale)
Vârsta: 24 ani
Sex: Feminin
Ocupație: Studentă
Mediu de proveniență: Urban
Data internării: 08.04.2026
Diagnostic la internare: Criză de astm bronșic
Pacienta se prezintă la Compartimentul de Primiri Urgențe acuzând:
dificultăți de respirație;
senzație de constricție toracică;
tuse seacă persistentă;
wheezing (respirație șuierătoare);
anxietate;
oboseală la efort minim.
Simptomele au debutat după expunerea la praf și polen.
Pacienta prezintă:
astm bronșic diagnosticat la vârsta de 12 ani;
rinită alergică;
antecedente familiale de alergii;
episoade repetate de crize astmatice sezoniere.
Pacientă conștientă, cooperantă, dispneică.
TA = 125/80 mmHg
Puls = 110 bătăi/minut
Frecvență respiratorie = 28 respirații/minut
Temperatură = 36,7°C
SpO₂ = 90%
wheezing bilateral;
expir prelungit;
utilizarea musculaturii accesorii respiratorii;
dispnee expiratorie.
Evidențiază:
reducerea fluxului expirator;
obstrucție reversibilă a căilor respiratorii.
Valori reduse comparativ cu valorile normale pentru vârstă și sex.
Valori crescute.
Crescute.
Astm Bronșic Persistent Moderat – Exacerbare Acută
Rinită alergică
Alergie la polen și praf
Oxigenoterapie
Salbutamol inhalator
Corticoterapie intravenoasă
Nebulizări repetate
Corticosteroizi inhalatori
Bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune
Antihistaminice
După tratament:
dispneea se reduce semnificativ;
wheezingul se diminuează;
saturația oxigenului crește la 97%;
pacienta respiră fără dificultate majoră.
Externarea este posibilă după stabilizarea completă.
frecvența respiratorie;
pulsul;
tensiunea arterială;
saturația oxigenului.
inhalatoare;
nebulizări;
oxigenoterapie;
corticoterapie.
observarea agravării dispneei;
monitorizarea eficienței tratamentului;
identificarea factorilor declanșatori.
utilizarea corectă a inhalatorului;
evitarea alergenilor;
respectarea tratamentului;
controale pneumologice regulate.
Îmbunătățirea oxigenării.
monitorizarea SpO₂;
administrarea oxigenului;
poziționarea în Semi-Fowler.
Reducerea dispneei.
administrarea bronhodilatatoarelor;
monitorizarea frecvenței respiratorii;
asigurarea repausului.
Reducerea anxietății.
comunicare terapeutică;
explicarea procedurilor;
susținere psihologică.
evitarea contactului cu alergeni;
utilizarea corectă a inhalatorului;
respectarea tratamentului prescris;
renunțarea la fumat (dacă este cazul);
vaccinare antigripală anuală;
control pneumologic periodic.
status asthmaticus;
insuficiență respiratorie acută;
hipoxie severă;
spitalizări repetate;
afectarea calității vieții.
Astmul bronșic este o afecțiune inflamatorie cronică a căilor respiratorii caracterizată prin episoade recurente de dispnee, wheezing și tuse. Diagnosticul precoce, controlul factorilor declanșatori și respectarea tratamentului permit majorității pacienților să ducă o viață normală. Rolul asistentului medical este esențial în monitorizarea pacientului, administrarea tratamentului și educația terapeutică.
caz clinic astm bronșic, astm bronșic persistent, caz clinic pneumologie, studiu de caz astm bronșic, îngrijirea pacientului cu astm, plan de îngrijire astm bronșic, spirometrie, bronhodilatatoare, insuficiență respiratorie, pneumologie AMG, asistent medical pneumologie, academiamedicala.ro.